Cercetarea legala: o taxonomie

papyruIntrucat in discutiile despre scrierea academică  legală  este necesară o minimă intelegere a diferitelor tipuri de cercetare in care juristii sint angajati,  am considerat util sa reproduc mai jos traducerea pe care am realizat-o acum citiva ani a unei taxonomii a tipurilor de cercetare (academică) legală, astfel incat in postarile viitoare despre  scriitura academică legală  sa pot face referire la variatele tipuri de cercetare pe care aceasta o reflecta.

Mark van Hoecke are intr-o carte publicata in urma cu citiva ani la Hart (am  vorbit aici despre aceasta carte) o interesanta taxonomie a cercetării legale, pe care o reproduc in traducere mai jos.

Tipuri de cercetare

-Explicativă (cum este de exemplu cel din cercetarea legală comparată care explica legea, prin diferite contexte istorice);

-Empirică (care incearcă să determine legea validă; ori sa determine cele mai bune mijloace legale pentru a ajunge la un scop-a celei mai bune soluţii în dreptul comparat);

-Hermeneutică (interpretare, argumentare);

-Exploraratorie (care implica căutarea unor forme noi, eventual fructuoase  în cercetarea juridică);

-Logică (coerenţa, structurarea conceptelor, regulilor, principiilor,etc-foloseste de exemplu  analiza de tip Hohfeldian a conceptului de drept în doctrina juridică internă sau pentru a compara sisteme juridice. La noi o anliză similară este avansată de exemplu in „teoria actului juridic”, si a altor concepte analizate in introducerea in studiul dreptului civil);

-Instrumentală (dedicată constructiei de concepte);

-Evaluativă („testează” dacă normele legale sint efective în practică, sau daca acestea sunt în conformitate cu o morală dezirabilă, cu obiectivele politice sau economice, sau, în dreptul comparat, daca o propunere de armonizare ar putea funcţiona, ţinând cont dedivergenţele importante între sistemele juridice în cauză);

(Nota: Eu cred ca taxonomia furnizata de Hoecke mai sus este o „functie”/variabila” raportata la scopul urmarit prin cercetare… In alte cuvinte, functie de obiectivul pe care il avem alegem unul dintre tipurile de cercetare descrise mai sus)

2) Functie de utilizarea altor discipline
-istorico- juridică
-sociologico-juridică
-juridică-antropologică
-psihologico-juridică
-de drept şi de biologie, precum şi
-de drept şi economie
(Nota: nu am vazut la Hoecke de exemplu clasificarea in dreptul american „drept si literatura,” pe care eu as adauga-o aici. De asemenea, eu cred ca stiintele politice sint utilizate frecvent si pot oferi o perspectivă enorm de interesantă juristului care le foloseste, nu doar in dreptul public ci si in cel privat  (deci am avea si o clasificare  „politico-juridică„, si evident, filozofia (aceast tip de cercetare ar fi filofozic-juridic”, desi filozofia sta la baza oricarei intelegeri si metode pe care o aplicam in drept) de ce nu? unele dintre cele mai interesante si inovative lucrari de teorie legala sint scrise de oameni care au la „baza” pregatire filozofica)

3) Nivelul de comparaţie

-in care cadrul conceptual este furnizat de doctrinele juridice, (sau);
-de principii
– de norme, şi
– de cazuri

4) Niveluri de cercetare
-descriere (interpretare) şi
-sistematizare (a „clădirii” teoretice a dreptului)

5) Schema de inteligibilitate (in functie de aceasta, cercetarea juridică ar fi):
-cauzală
-funcţională
-structurală
-hermeneutică
-acţională; şi
-dialectică

6) Perspectiva ideologică 

-individualistă versus comunitară
-naţionalistă versus internaţionalistă
-pozitivist versus punct de vedere moral, politic orientat
-monistă (ordine) versus multi-strat (pluralistă; dezordine); şi
-natură faţă de cultură

Cercetarea doctrinala legala variaza intre descriere directa (ale unor noi) legi, cu ceva comentarii interpretative incidentale, pe de o parte, si teorii inovative (sistemizare), pe de alta parte. Versiunile mai „simple” ale acestei cercetari constitutie „blocurile” din care se construiesc cele mai sofisticate.

In mod inevitabil, tipurile mai descriptive de cercetare vor fi si cele mai numeroarse. pag v-vi, prefata [Mark van Hoecke (Ed): Methodologies of Legal Research: Which Kind of Method for What Kind of Discipline? Hart, 2011]

Evident, taxonomia lui van Hoecke nu este singura avansata in literatura despre cercetarea legala (cu titlu de exemplu, vezi de pilda discutia lui Mike McConville din capitolul introductiv de aici, ori cele discutate  aici,ori discutia axata pe dreptul american de aici) . Exista mai multe asemenea taxonomii,  si exista diferente intre taxonomiile avansate in literatura franceza si cele avansate in literatura anglo-saxona.

Cu toate acestea, cred ca taxonomia de mai sus are nu doar „meritul” de a fi  relativ comprehesiva,  ci si pe  acela de a combina ideile din dreptul continental despre cercetarea juridica cu cele din dreptul anglo-saxon despre aceasta cercetare, astfel incat juristul, indiferent de cultura careia ii apartine, va putea regasi stilul sau de cercetare intr-unul dintre cele mai sus.

Acestea fiind spuse, intrebarea este: articolul Dumneavoastra doctrinal carui stil de cercetare (dintre cele de mai sus) ii apartine?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *