Arată-te puternic când eşti slab şi slab când eşti puternic – o abordare judiciară

Sun Tzu[1] spune: „Arată-te puternic când eşti slab şi slab când eşti puternic[2].

Înţeleasă în sensul filozofic al cuvintelor, cugetarea generalului Sun Tzu va dobândi o semnificaţie aparte pe câmpul de luptă al interacţiunilor umane şi, evident, al comunicării judiciare.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă un stejar în contrapunere cu o salcie. Pe durata timpului cât un vânt puternic va sufla înspre cei doi copaci, ramurile rigide ale stejarului îşi vor menţine poziţia şi se vor rupe, în timp ce ramurile flexibile ale salciei îşi vor schimba poziţia şi vor reduce la minimum impactul vântului.

În consecinţă, un individ puternic îşi adaptează poziţiile de putere sau de slăbiciune prin raportare la situaţia terenului de luptă.

Expertul în arta războiului este totuși mai mult decât un pion adaptabil al cărui scop, pe câmpul de bătălie, este lupta pentru supraviețuire.

Expertul calificat este un individ puternic al cărui obiectiv final este victoria.

În acest sens, el va avea cunoştinţele necesare pentru a ocupa mai întâi poziţiile cele mai nimerite situaţiei terenului de luptă şi doar pe urmă va angaja forţele normale şi extraordinare de luptă. Sun Tzu spune: „21. De aceea, un comandant de armată calificat pretinde victoria de la situaţie şi nu de la subordonaţii săi” (Arta războiului, Titlul V – Energie).

Având în vedere avantajul oferit de situaţia terenului de luptă, vom analiza cunoştinţele necesare pentru o poziţie de forţă.

Mai întâi, o poziţie de forţă nu se identifică cu o poziţie de putere sau cu o poziţie de slăbiciune. În funcţie de situaţia terenului, ele vor fi pe rând poziţii de forţă. Sun Tzu spune: „28. Şi la fel cum şuvoiul de apă urmează denivelările terenului, tot aşa o armată, pentru a dobândi victoria, îşi adaptează acţiunea sa la situaţia inamicului. 29. Şi la fel, după cum apa nu are o formă stabilă, nici în război nu există condiţii permanente” (Arta războiului, Titlul VI – Puncte slabe şi puncte forte).

În al doilea rând, cel care ocupă o poziţie de slăbiciune nu va fi perceput o ameninţare. De regulă, cel puternic se va simţi confortabil, îşi va abandona armele şi va adopta o poziţie de ascultare.

Simbolurile sociale care împreună validează o poziţie de slăbiciune[3] vor fi, în principiu, aspectul banal, postura ghemuită, mişcările dese ale mâinilor, tonul ridicat, ritmul grăbit şi evitarea contactului vizual.

În al treilea rând, cel care ocupă o poziţie de putere va inspira respect şi încredere.

Prin excepţie, cel care ocupă o poziţie de putere va inspira aroganță şi provocare, iar o poziţie de putere va deveni o poziţie de provocare.

Simbolurile sociale care împreună validează o poziţie de putere[4] vor fi, în principiu, aspectul elegant, postura dreaptă, mişcările rare ale mâinilor, tonul jos, ritmul lent şi menţinerea contactului vizual.

Un simbol al puterii va deveni un simbol al slăbiciunii şi, invers, un simbol al slăbiciunii va deveni un simbol al puterii. Că lucrurile stau aşa, un judecător care vorbeşte grăbit va fi enervat de un avocat care vorbeşte lent, în timp ce același judecător va fi încântat de un avocat care se exprimă grăbit.

Prin urmare, simbolurile sociale ale puterii şi ale slăbiciunii privite în mod individual reprezintă simple arme cu dublu tăiș.

În final, o poziţie de forţă va depinde numai de cunoştinţele şi creativitatea celui pregătit pentru situaţia terenului de luptă. Sun Tzu spune: „8. Notele muzicale sunt numai în număr de cinci, dar combinaţiile lor sunt atât de numeroase, încât este imposibil să le auzi pe toate. 9. Culorile fundamentale sunt doar în număr de cinci, dar combinaţiile lor sunt atât de numeroase, încât este imposibil ochiului să le perceapă pe toate. 10. Gusturile sunt numai în număr de cinci, dar ele dau amestecuri atât de variate, încât este imposibil să le deguşti pe toate. 11. În luptă există numai forţa normală şi forţa extraordinară, dar combinaţiile lor sunt nelimitate; nici un spirit omenesc nu le poate sesiza pe toate” (Arta războiului, Titlul V – Energie).

Şi în cadrul comunicării judiciare trebuie să stăpâneşti bine jocul poziţiilor strategice ocupate. Agresivitatea față de partea adversă, violența verbală, aroganța argumentelor juridice, îţi oferă doar aparent controlul asupra cursului procesului. Uneori este de preferat să mimezi slăbiciunea, să pierzi micile lupte ale orgoliului, pentru a câştiga războiul.

 

 

 

[1] Sun Tzu, născut Sun Wu, a fost un general care a trăit în China antică în urmă cu mai mult de două milenii. În zilele noastre, Sun Tzu este filozoful suprem în arta războiului, sursa http://en.wikipedia.org/wiki/Sun_Tzu.

[2] Sun Tzu, Arta războiului. Arată-te puternic când esti slab și slab când esti puternic, Ed. Antet, 2004.

[3] P. Collett, The book of tells, Bantam Books, London, 2004, p. 71-103.

[4] Idem, p. 36-70.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *